Mare grijă unde mergeți cu copiii în vacanță! Îmi scrie ieri prietena mea, Daniela, să îmi povestească despre city-break-ul ei la Veliko Târnovo și să mai răsucească puțin cuțitul în rană, căci mama asta, subsemnată, n-a mai văzut beretă de vameș din toamna lui 2019. „N-am dormit toată noaptea”, îmi scrie ea, și tocmai ce… Read More Atenție unde mergeți în vacanță!
M-am bucurat foarte tare când Rodica a acceptat să îmi spună povestea ei pentru campania „Nu sunt un filtru”. Unul dintre obiectivele acesteia este să ofere, ca exemplu, situații în care părinți de adolescenți au reușit să evite dependența de social media a copiilor lor sau în care au găsit soluții pentru problema consumului abuziv… Read More Provocarea de a fi mamă singură în era social media
Știți… de când și noi suntem mame, v-am înțeles mai bine pe voi, cele care ne-ați dat viață și ne-ați crescut. V-am păstrat în amintiri zâmbetele și sărutările, surprizele și îmbrățișările. V-am deslușit furiile și neputințele, momentele de supărare și panicile. V-am simțit iubirea ce ne părea, adesea, condiționată de prea multe variabile. De când… Read More Dragi mame de mame,
Mi-am dat seama că n-am mai postat de ceva vreme o rețetă dulce pe blog. E ok 🙂 . Recuperăm. Aseară am făcut un desert delicios cu jeleu din fructe de pădure, acoperit cu o bezea pufoasă și ușoară. Nu doar că e foarte simplu de făcut, dar arată și spectaculos. În plus… îl ai… Read More Desert cu bezea și jeleu din fructe de pădure
Mă uit adesea la ceea ce face Ioana: un desen despre care ea spune că reprezintă „o familie de melci, cu tatăl melc care mănâncă o căpșună” – dar eu nu reușesc să văd decât niște cercuri imperfecte, tăiate de linii drepte sau curbe, continue sau întrerupte; o figurină pe care ea o vede un-ursuleț-fericit-cu-burta-plină-de-miere-mergând-spre-grădinița-de-ursuleți,… Read More Mami, tu te mai lauzi?
Sunt zile în care… … oboseala acaparează fiecare spațiu al minții tale, dar nu vrei să recunoști asta. … frustrarea atinge cote maxime, pentru că nevoia de timp pentru tine este mare, dar prioritățile umplu pagini scrise doar în mintea ta. … ai vrea să faci cu totul altceva decât ceea ce faci, de fapt.… Read More Rușinea de a recunoaște că nu mai poți…
Primul articol despre Green Sugar l-am scris acum șapte ani, când l-am descoperit. Acum, odată cu cifra asta magică și norocoasă, am simțit nevoia să scriu din nou, reactualizând opiniile care, în timp, s-au sedimentat foarte bine. Au trecut șapte ani de când, acasă, nu am mai folosit niciun fel de alt îndulcitor în afară… Read More Green Sugar: o iubire de șapte ani
Cu doi copii alăptați (primul până la un an și nouă luni, al doilea – în curs de) gravitația nu mai e prietena ta. Gata, s-a terminat. Nu te mai sună, nu te mai scoate la plimbare doar cu un tricou tras în grabă, pe tine… Așa că ieri, în timp ce căutam pe net… Read More Probleme de gravitație
O mamă atât de veselă și relaxată, cum rar am văzut. De aceea o iubesc pe Alina și urmăresc ce frumos construiește relația cu Cris, fiica ei adolescentă, acum în vârstă de 12 ani. Mi-a plăcut mult modul în care Cris a fost, de mică, încurajată să petreacă timp în natură. Părinții au înscris-o în… Read More A evita subiectele tabu în discuțiile cu copilul, nu înseamnă a i le scoate din minte
Ceea ce mă bucură foarte mult este că, în ultima vreme, aud cum tot mai mulți prieteni/cunoștințe apelează la o formă sau alta de terapie. E îmbucurător să constat deschiderea oamenilor spre dezvoltarea personală, spre iertare sau vindecare, spre înțelegere de sine sau spre deblocare – aspecte care devin astfel nevoi reale, individuale, conștientizate și… Read More Au mamele nevoie de TERAPIE? Ce am învățat în șase luni de coaching
Mai în glumă, mai în serios, mă gândesc adesea cum m-aș fi descurcat cu un al treilea copil. Sau, mai degrabă, cum s-ar fi descurcat el… 🙂E dificil să fii mamă de doi, dar comparativ cu greul experimentat la primul copil, acum, lucrurile mi se par mult mai limpezi și mai ușor de abordat. Sau… Read More Cu un copil sau cu doi?
Iată o altă perspectivă, din partea unui părinte aproape în permanență conectat la mediul online, prin natura meseriei. Mă bucur tare mult să public pe blog această situație și îi mulțumesc Ramonei Dumitru, realizator Radio 3 Net, pentru implicarea în campanie. Ne-a împărtășit sugestii minunate, exemple de „așa da”, în ceea ce privește (re)conectarea cu… Read More Să încercăm să fim “Google-ul” lor, în primii ani ai adolescenței
Am admirat mereu relația colegei mele cu fiica ei, M. și m-am întrebat tot timpul cum a reușit. Zâmbesc ori de câte ori le văd fotografiile împreună, pentru că, iată, M. este deja studentă, acum. Au trecut anii adolescenței, însă în relația lor nu s-a simțit niciodată vreo pauză, vreo răcire, vreo separare. Mereu împreună,… Read More Jobul de părinte e unul fără retragere
Nu întâmplător încep campania „Nu sunt un filtru” cu acest articol, al uneia dintre prietenele mele dragi, care a preferat să rămână sub anonimat, dar care și-a găsit timpul să îmi scrie acest text. Este unul din exemplele limpezi, care ilustrează efectul negativ asupra vieții copiilor noștri adolescenți al utilizării de social media, în speță… Read More Am simțit că mi-am pierdut fiica
Ioana are un tantrum pe stradă. Primul în cei trei ani și opt luni. Nu se lasă dusă din curtea vecinei și prietenei sale, în care am intrat pentru 10 minute, să se joace puțin fetițele, împreună. Reușesc să o scot cu greu, în plânsete. Cu o mână o țin în brațe, cu alta împing… Read More Primul tantrum
După a treia zi de grădiniță, Ioana vine acasă, fericită nevoie mare. Îi pun masa și o rog să îmi povestească ce a făcut. Povestirile ei sunt un melanj drăgălaș între amintiri scurte, fantezie pură și detalii delicioase. – Și, ce ai mâncat azi, Ioana? – Păi, un tolt male, male, cu castlaveți. – Eiii?… Read More Minunata naivitate a vârstei
Abia îl cunoscusem pe soțul meu și eram în perioada noastră romantică, de început, când am plecat la Paris. Oh, dar nu cu el, ci cu prietena mea, Laura. Ghinion, Romane, însă aveam biletele luate în urmă cu șase luni, ca statement pentru independența și libertatea mea de mișcare, ca femeie neîncorsetată de vreo relație.… Read More Fromage, mon amour
Da, sunt chiar eu, Elsa din Arendelle, cea care l-a întâmpinat pe (să-i zicem) Gigel, vestitorul regatului de Cargus, exact așa, în costumul ei de regină, încoronată și numai bine pregătită pentru a deschide poarta oaspeților.Cum am ajuns să mă (pre)gătesc așa frumos? Iată. Eram în ziua aia de „Mami, te log, vleau să fii… Read More Elsa din Arendelle
Există oare scuză pentru momentele în care te pierzi de tine, te enervezi, țipi, vezi negru, scuipi foc? Când faci ceea ce ți-ai jurat că n-o să faci, ca părinte? Când spui ceea ce ți-ai jurat că n-o să spui niciodată, copilului tău – acel „Tu chiar nu caști ochii?”, acel „Ești turc? Nu auzi… Read More Când îi certăm, copiii noștri își pierd părinții
Mă uitam zilele trecute la Ioana și la cât de frumos se juca în curte cu toate fetițele venite la ziua ei. Atât de frumoase, atât de pure, atât de vesele și prezente. Toate. Apoi a venit gândul acela – de mamă – că timpul zboară repede, mult prea repede, și că în scurt timp,… Read More Frumusețea fără filtru a copiilor noștri