Când i-am văzut prima dată creațiile, mi s-a făcut pielea de găină. Am convingerea că o creație este oglinda creatorului și spune totul despre sufletul acestuia, fără să fie nevoie să cunoști individul. Ei bine, creațiile Rodicăi, din punctul meu de vedere, sunt uimitoare. Așa, ca ea…

Din 2014, Rodica a decis să facă din pasiunea ei pentru mărgelele de nisip, principala sursă de venit, pentru ea și fiul său, pe care îl crește singură de când acesta avea 4 ani. N-a fost ușor, iar povestea lor m-a impresionat și m-a făcut să privesc cu alți ochi fiecare dintre creațiile ei: unice și meticulos realizate.

Am trăit o bucurie fără seamăn când am primit și eu coletul cu bijuteria mea personalizată, realizată de Rodica în decurs de câteva zile, și nu exagerez deloc când spun că a ține în mână o astfel de creație mă face să simt o vibrație fantastică, o exaltare fără seamăn. Sute și sute de mărgeluțe, atinse fiecare în parte cu degetele ei atente, stau înșirate pe fire invizibile de gută, în forme fantastice. Trandafirii mei sunt unici!

Rodica nu face simple accesorii, ci artă! Ore și ore de muncă, de inspirație, de atenție. Dincolo de talent, e muncă, multă muncă, perseverență și dăruire de sine. Spun toate acestea atât pentru că mă fascinează creațiile ei, ci și pentru că i-am urmărit pagina de Facebook de la început, din pură curiozitate, și am văzut primele produse (de acum șase-șapte ani), care nu au nimic în comun cu minunățiile pe care le face azi.

Asta înseamnă evoluție, voință și ambiția de a te autodepăși.

Asta înseamnă pasiune pentru ceea ce faci și motivația de a fi mai bun. Mai bun decât tine, cel de ieri!

Asta înseamnă sute și sute de ore atenție, concentrare și, nu în ultimul rând, tristețe, vindecată prin iubire, căci după ce petreci zeci de ore aplecată asupra unei creații, nu e atât de simplu ca apoi să te desparți de ea, să o împachetezi și să o trimiți către destinația finală.

Rodica realizează bijuterii 3D, din mărgele mici, la comandă, după ce stabilește detaliile accesoriului cu fiecare cumpărător în parte. Niciunul dintre produsele sale nu seamănă cu un altul, realizat precedent. Dorința ei este aceea ca fiecare dintre creațiile sale să fie unică, aparte, personalizată… Așa că cei care comandă de la ea bijuterii, după modelele pe care le văd expuse, vor primi cu siguranță ceva asemănător, dar nicidecum identic. Iar elementele originale sunt mereu discutate și stabilite cu clienta în cauză.

Am aflat, tot datorită ei, diferența dintre mărgelele de nisip (sunt cele foarte cunoscute tuturor, chinezești, inegale și foarte accesibile la preț, vopsite cu o vopsea care se curăță în timp sau rămâne pe piele chiar în timpul utilizării) și mărgelele japoneze (sau cehești), pe care le folosește ea. Mi-a povestit că odată cu evoluția tehnicii de lucru și creșterea complexității modelelor ei, a crescut și calitatea materialelor pe care le folosește, așa că a renunțat la mărgelele de nisip chinezești, cele pe care a învățat să lucreze, și a trecut la mărgelele japoneze (Miyuki sau Toho) sau cehești (Preciosa). Acestea sunt mai scumpe, dar de calitate net superioară. Fiind toate de aceleași dimensiuni, îi permit să țeasă modele complicate și să ofere reliefurile specifice unei creații 3D. Investiția merită din plin, spune ea, pentru că:

“Eu vreau să creez bijuterii care să poată fi lăsate moștenire fiicelor, să fie dăruite nurorilor, să dureze peste generații. Ori asta nu se poate cu mărgele chinezesti, de nisip. Și sunt multe persoane care nu știu diferența și pot înțelege (în mod greșit) că lucrez cu mărgele clasice, de calitate slabă. Nu fac rabat de la calitatea mărgelelor pentru că altfel, toată munca mea ar fi în zadar. Mărgelele chinezești, inegale, nu se pot așeza în modelele complexe pe care le realizez eu, iar rezultatul final ar fi inestetic”.

Spuneam mai sus că, pentru Rodica, mărgelele sunt unica sursă de venit pentru ea și fiul ei, pe care îl crește singură. Am scris povestea lor și în campania #NuSuntUnFiltru, pentru că m-a impresionat tenacitatea cu care luptă să mențină o relație caldă și apropiată cu fiul ei adolescent, în această eră în care tinerii sunt atrași de mirajul social media, al rebeliunii și al independenței greșit înțelese. Puteți citi povestea aici.

Am vrut neapărat să scriu despre ea și în cadrul proiectului meu AntrepreMame, pentru a împleti povestea omului din spatele creației, cu creația însăși. Așa că, într-o seară, când Cristi se juca împreună cu Ioana și Bogdi, am sunat-o pe Rodica și am stat de vorbă, pe îndelete. Mi s-a părut frumos că a lucrat pe toată perioada conversației noastre telefonice și mi-o imaginam aplecată asupra mărgelelor, grupate pe culori, în timp ce răspundea la întrebările mele cu multă, multă căldură în glas.

Este o personă minunată, generoasă și foarte inteligentă, autodidactă și extrem de pasionată. Mi-a povestit cum în urmă cu opt ani, în biroul în care lucra pe atunci, a venit o doamnă care vindea accesorii din mărgeluțe de nisip. A cumpărat, fără a-și ascunde entuziasmul pentru frumusețea modelelor, astfel încă doamna respectivă i-a propus să vină, necondiționat, să o învețe să le împletească. Mai spuneți voi că e ceva întâmplător în lumea asta :).

Așa a învățat Rodica să facă primele brățări din mărgele, pur și simplu pentru propria relaxare. În timp, a căutat pe Youtube tutoriale, iar modelele ei au devenit mai elaborate și mai complexe, fiecare unic în felul lui. De la primele brățări, azi face uimitoare modele în relief și are cliente atât în România, cât și peste hotare. Dezavantajul principal al unui business-de-acasă, atât de nișat precum elaborarea bijuteriilor din mărgele de nisip, este venitul oscilant și negarantat. La acesta se mai adaugă și trendul în continuă schimbare sau plaja de clienți ale căror preferințe se modifică în mod constant. În plus, nefiind vorba de un produs consumabil, comenzile sunt inconstante. Pentru că, da, genul acesta de creații aparțin exclusiv unei nișe mici de clienți, care pot înțelege munca, migala, răbdarea și talentul din spatele fiecărei mărgeluțe înșirate în model.

Pandemia a lovit cu putere în afacerea Rodicăi, din cauza perioadei de incertitudine și panică pe care am trăit-o cu toții. A fost anul în care comenzile s-au oprit și cred că doar cineva care a trecut prin experiența pierderii oricărui tip de venit, într-un an de criză, poate înțelege greutățile unui business intrat în colaps. Un business de care depindea, în întregime, o mamă și fiul acesteia. În perioada pandemiei, Rodica a continuat, pur și simplu, să creeze, din inerție, fără să aibă comenzi. A realizat bijuterii din nevoia de a crea, de a se autodepăși, de a învăța modele noi. Din dragul de a face! În timp ce lucrează, ascultă muzică clasică, podcast-uri despre dezvoltare personală, marketing sau NLP.

Am întrebat-o cât timp poate sta pe scaun, pierdută în realizarea unui model și mi-a spus “Nelimitat! Mă uit pe mine, realizând bijuteria respectivă. Uneori îmi pun alarma să sune, cam la 30 de minute, pentru a-mi aminti să mă mișc. Am mari probleme cu coloana, din cauza poziției nepotrivite pe care o adopt la birou, aplecată peste mărgele, însă nu mă pot opri. Nu mă văd făcând altceva”.

Piața din Romania este destul de rigidă în ceea ce privește astfel de creații, mi-a spus Rodica. Are cliente fidele, care sunt pasionate de acest gen de produs și comandă modele variate. Însă sunt și foarte multe persoane care cer detalii despre costul produselor, apoi nu mai revin. Unele simt nevoia să comenteze asupra prețului, care pare a fi mare.

Din punctul meu de vedere, o astfel de creație nu poate fi înțeleasă de oricine. Sunt necesare zeci de ore de muncă pentru finalizarea unui singur colier. Zeci de ore de atenție sporită, de concentrare, de ochi roșii. Dacă o singură mărgică nu este țesută în mod corect, întregul model poate fi compromis.

DESPRE PREȚURI

Eu am fost foarte curioasă în cât timp, efectiv, reușește să termine un colier. Am aflat că pentru colierul meu, cel cu trandafiri, a lucrat aproximativ 6 zile, câte șase ore zilnic. Colosal. Va rămâne al Ioanei și sper că va ști să-l aprecieze.

Creațiile Rodicăi mi-au trezit o amintire din copilărie, când mă uitam la Teleenciclopedia și, cu vocea caldă, Florian Pittiș (despre care nu știam nimic pe atunci) spunea despre despre un anumit tip de dantelă, din vechime, realizată manual, că la ea nu se putea lucra mai mult de un centimetru pătrat, pe zi. Atât era de migăloasă și solicitantă pentru artizan. în cazul bijuteriilor Rodicăi,

🌺 pentru 5 cm de șnur din mărgele sunt necesare aproximativ 45 de minute. Pentru un colier cu un șnur de 50-55 cm, sunt necesare 7-8 ore de lucru!

🌺 pentru o singură petală de floare sunt necesare aproximativ 2 ore de lucru. Calculați orele de migală pentru florile pe care le vedeți în fotografiile de mai jos.

🌺 asamblarea finală a unui colier, în funcție de complexitate, se face în aproximativ 2-4 ore. Colierul meu, pe spate, are o întăritură creată tot din mărgele, care susține întregul montaj al florilor. Pentru finalizarea acesteia sunt necesare alte 2-3 ore.

🌺 pentru realizarea unui boboc de trandafir au fost necesare aproximativ două ore de lucru,

🌺 două frunze – aproximativ 5 ore…

În aceste condiții, prețul unui astfel de colier nu poate fi unul mic, iar argumentele sunt cât se poate de evidente. La acesta se adaugă inclusiv costul materialelor, consumul energiei electrice etc.

Un obiect realizat manual NU ARE CUM să coste cât unul de serie.

Am întrebat-o pe Rodica dacă ar fi de acord să vorbesc și despre prețurile creațiilor sale și mi-a răspuns foarte deschis, că da. În fond, nu este nimic secret și este conștientă de faptul că bijuteriile ei nu se adresează oricui.

Prețurile colierelor Rodicăi variază, în funcție de complexitatea modelului, dar și de accesorii. Unele coliere vin însoțite și de cercei sau brățări. Aveți mai jos fotografiile unor creații magnifice, cu prețuri de la 300 și 700 lei.

O poveste aparte are aceasta minunăție de colier cu flori de cireș, cu pandantiv pictat manual, care a fost început în iarna anului 2019 și finalizat abia anul acesta. Florile de cireș și frunzulițele au fost extrem de migăloase. Rodica l-a creat din pură pasiune și așteaptă să fie comandat de cineva care îl va aprecia și purta cu drag. Este absolut minunat!

Pe Rodica o găsiți aici, pe pagina Rodica Savici Art Bijoux , unde îi puteți admira creațiile și, dacă vreuna dintre ele vă încântă, o puteți contacta pentru detalii.

Prețuiți artiștii români. Este îndemnul meu pentru azi. În spatele creațiilor lor este suflet, energie bună și sute de ore de muncă. Iar în spatele acestor sute de ore de lucru efectiv, stau alte zeci și sute de ore de studiu și exercițiu.

Iar rugămintea mea, pentru voi, cele care citiți acest articol, este aceea de a distribui informația. Unite, noi, mamele, ne putem ajuta și crește reciproc. AntrepreMame este un proiect de suflet, nefinanțat, care își dorește să promoveze mamele minunate și curajoase, creative și extrem de muncitoare, ce care au ales să facă din pasiunea lor o afacere de care depind.

Le puteți sprijini cu un share la povestea lor. Merită a fi cunoscute!